În seara asta, la Club A, veni vorba de o nouă revistă a facultăţii de litere.
Când am intrat cu un pic de întârziere, i-am văzut pe protagonişti gata aliniaţi pe scena clubului, foarte ghiduşi, parcă numai ce ieşiţi din ouă kinder. Un grup de tineri pasionaţi de literatură, ceea ce mi se pare absolut firesc, având în vedere că au dat la litere.
Un Cristian i-a bombardat cu întrebări încercând să scoată la iveală toate picanteriile, că, slavă Domnului, au avut destule. Aveau ce spune şi aveau cui, sala era arhiplină.
Despre grup
Din primul moment am observat că între ei există o chimie. De la excentrici la timizi, de la exuberanţi la introvertiţi, au găsit un numitor comun şi, cu siguranţă, o sa aibă ce-şi aminti la bătrâneţe.
Au un Salvador Dali cu mustăţi măiestrit răsucite, un tânăr foarte timid, altul dimpotrivă, foarte curajos, încă un tip care la prima vedere părea stângaci, dar s-a dovedit a fi ambidextru. Nici componenta feminină a echipei nu e de neglijat. Am înţeles că mezina echipei e, de fapt, cea mai exigentă cu ceilalţi.
A fost neobişnuit să-l văd pe Cosmin Ciotloş în ipostaza de „Domn’ profesor”, mentor şi prieten al studenţilor săi. Cu toate acestea, mi s-a părut drăguţ că studenţii aceia, care păreau de o vârstă cu Cosmin, îi ziceau insistent şi cu respect „Domn’ profesor”. Fapt care m-a făcut să mă gândesc dacă am procedat corect spunându-i lui Cosmin pur şi simplu Cosmin atunci când ne-a făcut cunoştinţă Un Cristian. Ferice de ei că au în facultate asemenea profesori.
Despre revistă
Am răsfoit-o în metrou. E faină şi îndrăzneaţă.
Deocamdată am apucat să citesc poeziile lui Alexandru Farcaş, care chiar sunt ok: „Fericirea-i ca o ţeapă/luată, în urma cumpărării unui produs/de spălat covorul, care promite,/dar nu face nimic./stai şi freci, stai şi freci”.
În seara asta a fost prezentat numărul pilot, apărut pe 20 decembrie, urmând ca în curând să editeze şi primul număr. Le urez succes.
