Pagini

Se afișează postările cu eticheta poezie. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta poezie. Afișați toate postările

vineri, 27 martie 2015

Poezia Corinei Bernic. Distanţa de la „Casa scărilor“ la „Staţii“





Corina Bernic scrie, involuntar sau nu, o poezie politizată, contextul politic agitat din ultimii patru ani, cît a durat scrierea volumului, punîndu-şi amprenta asupra rezultatului final. Graniţele, simbol prin excelenţă geopolitic, au în Staţii un rol important. Ele despart propria ţară de celelalte ţări, acasă de alte locuri, realitatea proprie poetei de realităţile altora. Graniţele sînt, la Corina Bernic, o trăire, un concept interiorizat, asumat ca fiind organic: „e o ţară care zi de noapte/şi luni de ani/îmi tot spune să plec./ Cu fiecare cuvînt/ pe limba ei/ îi trec înapoi graniţele“ – ştiri 4: (lui daniel bălănescu).


Despre "Stații", noua carte de poezie a Corinei Bernic, în ultimul număr al revistei Observator Cultural. 

vineri, 3 octombrie 2014

Edward Hirsch sau despre sinceritatea poeţilor



                                           sursă foto:aici

De cîte ori am avut ocazia, m-am străduit să-mi fac timp pentru întîlniri cu oameni remarcabili. Şi nu am regretat niciodată. Aşa s-a întîmplat şi luni, 29 septembrie, cînd am avut un impuls şi am zbughit-o din casă în ultimul moment, exact cât să ajung la timp la Librăria Bastilia din Bucureşti, la o dezbatere cu scriitorul american Edward Hirsch. Sîntem în miezul unei toamne efervescente nu doar din punct de vedere politic, ci şi, slavă Domnului!, din punct de vedere cultural. Evenimentele se ţin lanţ: festivaluri de film, de muzică, festivaluri internaţionale de literatură. Publicul român are parte de prezenţa unor invitaţi speciali, veniţi din toată lumea. Să ne bucurăm, deci, de această şansă pe care ne-o oferă mult bîrfita societate democratică.

Continuarea în Observator Cultural.


marți, 30 septembrie 2014

O discuție cu Edward Hirsch

Scriitorul american Edward Hirsch se află săptămâna aceasta în România și, înainte să plece spre Iași, la FILIT,  acesta a participat ieri la o dezbatere organizată la București, de Observator Cultural. Moderatoarea discuției a fost Carmen Mușat. 

M-am băgat și eu în seamă cu o întrebare :). Iată ce mi-a răspuns:


sâmbătă, 11 ianuarie 2014

Poem cu Felix

Şi, nu ţi-ar plăcea să fii şi tu,
din când în când, Cătălina?
Sigur că da
Uneori
Tu eşti cea care adoarme cel mai uşor
Dintre noi doi


Felix, I & the surrounding Zen

joi, 23 iunie 2011

Eu la Noaptea Institutelor












Cu Felix Nicolau şi Livia Ştefan la Nights in White Satin


Mâine, 24 iunie, la ora 21.30, voi citi poezie la Institutul Francez (Bulevardul Dacia 77). Voi citi şi poeme în franceză.

Vă aştept cu drag!

duminică, 12 iunie 2011

Street Delivery

Astăzi am citit poeme pe gazonul celor de la Asociaţia Komunitas. M-am simţit foarte bine. A fost o atmosferă caldă.




Sfârşitul poemului care nu s-a auzit din cauza microfonului:
"

Şi ei

Săracii

Sunt oameni normali

"


Am avut microfon şi s-a auzit pe toată strada, iar asta i-a făcut pe trecători să se oprească şi să asculte.
Unii mi-au şi spus că le-a plăcut.

Cu asociaţia Komunitas am făcut diferite proiecte tot anul şcolar. Este o colaborare foarte plăcută, cel puţin pentru mine:D.
Ultima mare „ispravă” din cadrul proiectului este un film despre Bucureşti, făcut împreună cu colegii mei de la CNME, Andrei Atabay şi Lavinia Pieptea. O sa puteţi vedea în curând filmul pe blogul meu.

P. S. Mulţumiri speciale Mirunei Tîrcă

joi, 28 aprilie 2011

Am apărut în Contrafort

A apărut nr. 3-4 al revistei Contrafort.

A încăput în el şi poemul meu Alt animal de companie, despre care am auzit cele mai diferite opinii. De exemplu, Cristina Ispas mi-a zis că-i prea jucăuş pentru gustul ei. Norei Iuga, în schimb, i-a plăcut latura ludică. S-a exprimat cumva elegant spunând că eu sunt mai rea, mai cu ghimpi decât mama şi tata la un loc.

Acum e la modă poezia confesivă, autobiografică, жизненная. Mi nu-mi place să mă expun nici măcar în poezie, pentru mine ar fi o dovadă de slăbiciune. Ar fi ca şi cum mi-aş trăda cele mai tainice gânduri. Atunci când oamenii îmi citesc poemele cred că sunt o joacă. Nu că n-ar fi, eu pur şi simplu îmi îmbrac poemele în costum de protecţie.

P.S. Vasile Gârneţ a fost drăguţ ca de obicei şi mi-a trimis numărul în pdf, aşa că am putut să mă admir gata paginată :D (numărul încă nu a apărut pe net)











Căpriţa Steluţovna Parakopitata şi copiii ei