Pagini

Se afișează postările cu eticheta Andrei Ruse. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Andrei Ruse. Afișați toate postările

vineri, 23 aprilie 2010

Ringul de vorbe IV

De pe planeta mea, cu întârziere

Ca să încep cu o paralelă şmecheră:

săptămâna trecută, pe când cele două deja cunoscute gladiatoare Lorena Lupu şi Ioana Bogdan se luptau una cu înflăcărare, cealaltă cu stoicism şi sobrietate („abstinenţă şi sobrietate şi ascultare de porunci"”, scuze, sechele de la pregătirea pt teza la istorie, uraţi-mi noroc (că merit!)), Bute îşi reconfirmase deja titlul de campion modial de box (paralela e că tot în ring s-a întâmplat, numai că nu la Preoteasa :D)


















De data asta aveam baterie la telefon, dar la aparat nu prea, aşa că, în consecinţă, pozele au ieşit aşa cum au ieşit.

Înainte de Ring am mers prin Cişmigiu (foarte frumos acolo, mai ales acum cu flori şi copaci verzi. Nici găinaţul de cioară nu mai e atât de negru şi jilav :D). De fapt, cred că aici am terminat bateriile bietului aparat.



















mama, eu (a fost şi Andreea Toma, dar nu pun poză ca să nu zică mai târziu că nu ştiu ce n-a ieşit bine)

Despre ring, deci. Nu ştiu cum vouă, dar mie îmi place mai mult la Preoteasa. E mai mult loc, ai unde te desfăşura. Lumini, efecte speciale mai ca lumea. Până şi băieţii de la bar erau super interesaţi de ce se întâmpla acolo. La un moment dat chiar râdeau în hohote :D.


















Diana Iepure şi Florin Hălălău (nişte porumbei obosiţi după o zi istovitoare de muncă silnică)

Îmi pare tare rău că Domnica Drumea nu a mai ajuns, mi-ar fi plăcut să fi venit şi ea. Poate o să vină la altă ediţie (Aveam o presimţire că dacă venea, sigur câştiga. Am avut premoniţii din astea şi la ediţia a treia, şi s-au adeverit :D Bine, acuma să nu mă percepeţi, vă rog, ca pe o ciudată paranormală.)
La un moment dat a apărut Marius Ianuş, dar a dispărut la fel de subit cum a şi apărut.

Seara a început cu un moment in memoriam George Vasilievici, foarte bine organizat (cred că Andrei Ruse a fost cel care a făcut un colaj cu filmuleţe). Claudiu Komartin şi Andrei Ruse chiar au citit câteva poeme de ale lui George.















După asta, Ioana Bogdan şi-a lansat cartea de poeme “Înainte şi după Claudiu”. Ţin să menţionez în mod deosebit că mie mi-a dat primul autograf pe noua ei carte şi a scris aşa (chiar am şi scanat foaia aia, o să vă arăt): „Cătălinei, cel mai tânăr şi mai frumos cititor de poezie contemporană pe care l-am cunoscut”. Sunt o lăudăroasă, ştiu, dar e în context.:D Nu pot să mă abţin.

Felix a adus şi filmuleţe să ne arate ce e ăla slam de fapt (ooo, ce drăguţ :*). Dar vreu să spun că nu mi-a plăcut filmuleţul. Era un tip care zbiera ceva în limba lui ( cred că era engleză), şi nişte pămpălăi se amuzau pe acolo. Dar în fine, poţi să-ţi “seduci” publicul oricum au muşchii tăi chef, aşa că cine sunt eu să-l judec pe tipul ăla.











după cum puteţi observa, în zare se vede Felix Nicolau, care făcea slalom printre publicul dornic să-şi manifeste talentele ascunse

Am sesizat şi o foarte naşparlie şi evidentă răutate din partea unei tipe din juriu, care probabil era super frustrată şi invidioasă pe Ioana, şi i-a zis Ioanei că poemul ei e de piţipoancă şi i-a dat un 1. M-am enervat tare. În primul rând pentru că ăla chiar e un poem foarte mişto, poate chiar poemul care îmi place cel mai mult de la Ioana. Ce să zic, mare critic literar (şi tipa aia nici măcar nu era acolo ca să comenteze poemele). Poemul ăla a fot publicat în “Iubirea e pe 14…” şi copiilor din licee le-a plăcut super mult, aşa că, cum se spune pe maidan, mă rog... nu contează. După a regretat, dar a fost târziu.



















De la Lorena mi-a plăcut poezia cu zacuska. Şi dedicaţia pe care i-a făcut-o lui CK, sigur, inspiraţia i-a venit de la Ioana.

Eu, învăţând la un liceu bilingv român-englez, am un simţ foarte bun al accentului. (Eu sunt lăudăroasă, alţii sunt altfel, care e problema?:D) Asadar, la proba de citit în engleză ambele concurente au fost dezastruoase. Bine, Ioana a fost mai puţin dezastruoasă decât Lorena (cred că dacă mai zic ceva în defavoarea Lorenei o să spuneţi că îs rea, aşa că mă opresc aici, pentru că la urma urmei Lorena a fost strong. Se vedea că are emoţii doar din tremuratul mâinii).

Un plus al Lorenei, în afară de faptul că e actriţă, e că s-a mai ridicat de pe scaunul ăla. A fost un fel de show-woman. Ioana a stat jos. La un moment dat lumea i-a sugerat subtil să se mai ridice, dar n-a vrut. Sau s-a ridicat, dar foarte puţin. Poate îi era frig, că era cam răcoros acolo.

Şi, dragilor, am o veste bombastică, vinerea viitoare, în ajun de 1 Mai Muncitoresc, concurentă la ring voi fi şie eu!!!!!!!! Sigur, alături de Loredana Caloian şi încă o fată. Se anunţă ceva nemaiîntălnit de supercalifragilistic! Abia aştept, cum spune Felix, să-mi seduc publicul. Vă invit cu ardoare (înflăcărare am folosit deja în primul paragraf :D)!
Tema va fi Bătrâneţea şi fiţele. Mi se pare că e mult mai mişto decât ce a fost până acum, aşa că nu trebuie să rataţi asta pentru nimic în lume. O să aveţi ce le povesti nepoţilor, strănepoţilor şi stră stră stră nepoţilor, căci vă urez o viaţă lungă şi plină de succesuri.

parcă v-am promis şi un filmuleţ :D


joi, 11 martie 2010

Ringul de vorbe

Dragii mei!















Eu şi tata

Îmi pare rău că nu am mai scris tocmai de 2 saptămâni pe blog, dar vin să mă revanşez cu o noutate bombă! Un „show cultural” neobişnuit, pe care l-am simţit ca pe o boare de aer proaspăt. Vorbesc despre Ringul de vorbe.

M-am temut să nu întârzii, mai ales că era prima ediţie, pentru că am trecut şi pe la “Institutul Blecher” înainte de asta. Din păcate, nu am reuşit să stau la Blecher până la sfârşit, dar ce să fac, dacă s-au nimerit două evenimente în aceeaşi seară?















Victor Potra, Claudiu Komartin, Adrian Suciu

Ringul de vorbe nu este un cenaclu sau o altă întâlnire literară asemănătoare cenaclului, ci un show cultural, care se bazează în primul rând pe interacțiunea dintre invitați și public.” Aşa spun organizatorii (Felix Nicolau, Andrei Ruse, Gelu Vlaşin şi Loredana Caloian) pe site-ul show-lui.

Mie mi-a plăcut de la început ideea unui cenaclu-show. Se anunţase ceva inedit si eram foarte curioasă să văd ce şi cum. Pot să vă asigur cu mâna pe inimă că aşa a fost. Inedit adică. :D

Iniţial s-au anunţat doar 2 invitaţi: Valeriu Mircea Popa şi Stoian G. Bogdan, dar a fost şi un invitat surpriză, Cătălin Găian König.















De la stânga la dreapta: Felix Nicolau, Valeriu Mircea Popa, SGB, Cătălin Găian şi Gelu Vlaşin

M-am mirat să-i văd destul de emoţionaţi, atât pe invitaţi cât şi pe organizatori. Asta pentru că îi ştiu foarte tari pe poziţii, gata oricând să „atace” feroce orice mic inconvenient.

La început, invitaţii au ales juriul, format din 5 persoane. Am fost şi eu parte din acest juriu, cel care m-a propus pentru acest rol fiind nimeni altul decât SGB! Probabil că după a regretat. Dar ce să fac dacă sunt o fată sinceră :D.
















Valeriu Mircea Popa, Cătălin Găian, Felix Nicolau şi Stoian G. Bogdan punând ţara la cale înainte de show

Au fost probe care mai de care, de la schimbatul de replici în rime, la improvizaţia pe o temă aleasă de public (fără să foloseşti mâinile tale, ci pe ale altcuiva).
















Cătălin Găian despre critica literară





















Valeriu Mircea Popa vorbind despre iarbă




















SGB vorbind despre taxe şi impozite

O probă simpatică a fost citirea cu patos a unei strofe în franceză. La proba asta cel mai simpatic a fost SGB. ( Având în vedere că nu ştie franceză ).




După cum a citit domnul Valeriu Mircea Popa, mi-am dat seama, ba chiar i-am şi spus-o, că este un romantic incurabil şi că m-a cucerit definitiv şi irevocabil. A spus oarecum amuzat că intenţia sa nu era de a seduce (SGB: „corupeţi minore”) .
Mai târziu, la “after party”, domnul Popa mi-a mărturisit că l-am caracterizat foarte bine.





















Valeriu Mircea Popa citindu-şi poemele





















Andrei Ruse şi o parte din public















Loredana Caloian, Andrei Ruse, publicul şi Valeriu Mircea Popa


O probă foarte dubioasă a fost aceea în care concurenţii trebuiau să-şi citească poemele, fie încurcaţi de ceilalţi concurenţi, fie încurcaţi de public, care născocea cele mai ciudate porunci (cum ar fi să reciţi cântând şi dasând, făcând step sau piruete)




Ultima încercare la care au fost supuşi concurenţii a fost să modeleze din plastilină femeia perfectă. Aici toţi au luat punctaj maxim.




















Artişti

Câştigătorul ediţiei a fost Valeriu Mircea Popa, care cu această ocazie a făcut cinste tuturor. A spus că-i pare bine că a putut face asta.

Părerile, ca de fiecare dată, au fost împărţite. Unii s-au supărat, alţii au fost dezamăgiţi, altora le-a plăcut, altora nu etc.
Un lucru pe care vreau să-l subliniez (pentru cei care s-au supărat :D) este următorul. Că dacă într-un moment anume nu ai dispoziţia necesară să fii spontan, să faci glume şi şmecherii, nu înseamnă că nu eşti un scriitor bun sau un tip inteligent pentru discuţii.

Mi-am adus aminte de frati’miu, Nel, care atunci când este certat de vreun membru al familiei, se duce la el şi-i spune : « aşa-i că-ţi pare rău că m-ai supărat? cere-ţi scuze ». sau vine la mine şi-mi şopteşte să-l rog pe tata/mama să-şi ceara scuze de la el.

Nu mi-a plăcut că Ringul de vorbe a fost pus în aceeaşi seară cu Institutul Blecher. Asta pentru că „publicul ţintă” este cam acelaşi, iar oamenii sunt puşi în situaţia incomodă de a alege între cele două opţiuni.


A fost o manifestaţie foarte ok, lumea s-a simţit bine, poate mai puţin bine s-au simţit concurenţii. Mai ales că a fost şi prima ediţie. E uşor să critici, mai greu e să faci ceva. Şi dacă e pentru prima oară, e de zece ori mai greu. Aşă că, băieţi, nu disperaţi!